6 motive pentru viață creștină de biruință

„Căci, cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-şi facă socoteala cheltuielilor ca să vadă ducă are cu ce să-l sfârşească? Pentru ca nu cumva, după ce i-a pus temelia, să nu-l poată sfârşi, şi toţi cei ce-l vor vedea, să înceapă să râdă de el şi să zică: Omul acesta a început să zidească şi n-a putut isprăvi” (Luca 14:28-30)

Când oamenii vor să facă ceva, îşi fac mai dinainte socoteli sau calcule. Unii le fac corect şi izbândesc în ceea ce şi-au propus, alţii le fac în mod greşit şi ajung la un eşec, adică la un insucces sau nereuşită în acţiunile lor. Mulţi încep construcţii de locuinţe ca cel din textul de mai sus, dar nu ajung să le mai termine deoarece îşi făcuseră socotelile greşit şi au ajuns la eşec. Pe calea credinţei, zidirea unui turn sau a unei case are semnificaţia formării unui caracter creştin. Mulţi din cei care sunt chemaţi la pocăinţă „îşi fac socoteli” şi afirmă că nu pot face acest lucru deoarece nu au suficiente resurse. Alţii răspund uşor chemării, dar pe cale eşuează. Nu toţi ajung la liman. Multe „corăbii” se îneacă. Ocupându-ne de subiectul eşecului în viaţa creştină, putem desprinde o serie de gânduri pentru noi şi trăirea noastră creştină.

 Viaţa creştină nu trebuie să fie niciodată un eşec

Faptul că mulţi eşuează în trăirea unei vieţi creştine adevărate este dureros. Biblia ne prezintă câteva exemple tipice de eşec Esau (Geneza 25:29-34), fiii lui Eli (1 Samuel 2:13- 17), regele Saul (1 Samuel 16:1), Absalom (2 Samuel 18:6-17), Hanania (Ieremia 28:1 -17), Haman (Estera 7:1 -10), Anania şi Safira (Fapte 5:1-11), Dima (2 Timotei 4:10) şi mulţi alţii.

Chiar dacă am menționat anterior exemplele biblice care au eșuat, totuși putem avea o viaţă creştină de biruință. Iată care sunt motivele:

1. Viaţa este divină. Zilnic suntem învioraţi de Duhul Sfânt pe calea credinţei. Suntem născuţi de sus, din Dumnezeu. De la El am primit ungerea care trebuie să rămână în noi. Mai mult, suntem părtaşi ai naturii divine şi ai vieţii veşnice.

2. Călăuzirea este infailibilă. Cuvântul inerant este aplicat de către Duhul. Mângâietorul a venit şi ne călăuzeşte în tot adevărul. (Ioan 16:13). Profetul Isaia prevestea acest lucru: „Acolo se va croi o cale, un drum care se va numi Calea cea sfântă: nici un om necurat nu va trece pe ea, ci va fi numai pentru cei sfinţi; cei ce vor merge pe ea, chiar şi cei fără minte nu vor putea să se rătăcească.” (Isaia 35:8)

3. Provizia este suficientă. Pavel era pe deplin conştient de acest lucru. El le scria celor din Corint în a doua epistolă a sa: „Şi Dumnezeu poate să vă umple cu orice har pentru ca, având totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiţi în orice faptă bună.” (2 Corinteni 9:8).

De ce trebuie să fie sărăcie când belşugul este oferit liber? Pavel le ura filipenilor: „Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos.” (Filipeni 4:19)

4. Este oferit ajutor. „Şi prin faptul că El însuşi a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate să vină în ajutorul celor ispitiţi.” (Evrei 2:18) Ispitirile vor veni la noi aşa cum au venit şi la Hristos, dar la fel ca El, noi trebuie să biruim prin Cuvântul lui Dumnezeu. (Luca 4:4)

5. Este promisă putere. El „poate să vă păzească de orice cădere” (Iuda 24). El poate să ne umple cu o putere suficientă pentru a rezista Diavolului şi să ne facă în stare să trăim o viaţă care va fi o mărturie a puterii Sale salvatoare.

6. O aşteptată biruinţă. Pavel accentua acest lucru spunând că „Dumnezeu dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Hristos”. „Dumnezeu lucrează în aşa în aşa fel încât fiecare copil al Său să fie mai mult decât biruitor. Ei au biruit prin sângele Mielului.” (Apocalipsa 2:11)

Prof. Tiberiu Lăpădătoni, Biserica Creștină Baptistă Speranța din Râmnicu Vâlcea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *